Despre mine

Fotografia mea
Veselă, sociabilă, visătoare

marți, 28 august 2012

Taza de los Leones (Fântâna Leilor)


La 5 mai 1840 Theophile Gautier pleacă în Spania pe care o descoperise mai  întâi în ”Povestirile din Spania și Italia”ale lui Alfred de Musset și în ”Orientalele” lui Victor Hugo.
Impresiile sale de călătorie se remarcă prin vigoare , prin prospețimea privirii și stilul impecabil.
A descris ca nimeni altul Granada și Alhambra...Aceste descrieri m-au fascinat și am reprodus pe acest blog mai ales acele fragmente descriptive care fixează nu numai spațiul ci și epoca...


  În prezent fântâna centrală din Curtea Leilor este compusă dintr-o cupă(taza) susținută de 12 lei din gura cărora curge apă într-un bazin pe marginea căruia este săpat un poem în arabă . Dar scriitorul Th.Gautier pomenește în descrierea sa de ”cupele”fântânii...Există desene mai vechi care prezintă o fântână cu cupe etajate...

Desen de Jose Segrelles ,pictor și gravor născut la Valencia,Albaida,în 1885.
  ***
Taza de los leones
”Taza de los Leones se bucură în poeziile arabe de o minunată reputație,căci nu există cuvinte de laudă cu care să nu fie copleșite aceste superbe animale;
trebuie să mărturisesc că-i greu să găsești ceva care să semene atât de puțin cu niște lei ca aceste produse ale imaginației africane : labele sunt simpli pari ...
boturile , ca niște dungi transversale , ce vor să reprezinte mustățile , seamănă perfect cu niște boturi de hipopotami;ochii sunt conturați într-un chip foarte primitiv ce amintește de desenele informe ale copiilor.
Cu toate astea cei doisprezece monștri , acceptându-i nu ca lei , ci ca himere și capriciu ornamental , produc dimpreună cu bazinul rotund pe care îl susțin , un efect pitoresc și plin de eleganță , ce te ajută să înțelegi reputația și laudele cuprinse în această inscripție arabă de 80 de versuri de 22 de silabe , gravate pe pereții cupelor în care cad apele din cupa superioară...”

(Th.Gautier ”Voyage en Espagne”)




joi, 23 august 2012

Curtea Leilor în 1843

(în descrierea lui Th.Gautier) :

”Gravurile  englezești în care este reprezentată Curtea Leilor și alte numeroase schițe și nu ne dau decât o foarte incompletă și falsă imagine a ei , aproape nici una nu redă proporțiile exacte...
Curtea Leilor are o sută douăzeci de picioare lungime și șaptezeci și trei de picioare lățime , iar galeriile ce o înconjoară nu depășesc douăzeci de picioare înălțime.
Sunt formate din o sută douăzeci și opt de coloane de marmură albă aranjate într-o dezordine simetrică , în
grupuri de patru și de trei ; aceste coloane , ale căror capiteluri foarte bogat lucrate mai păstrează încă urme de aur și de culoare , sprijină niște arcuri de-o foarte mare eleganță și de o croială cu totul deosebită.
La intrare vezi în fața ta , alcătuind partea  din spate a paralelogramului , Sala Tribunalului , a cărei boltă reprezintă un monument de artă de-o neprețuită raritate și valoare. ”

”Ea ne înfățișează o serie de picturi arabe , singurele care s-au păstrat până în zilele noastre.Într-una dintre picturi este reprezentată Curtea Leilor cu fântâna ei ușor de recunoscut , dar aurită ; câteva personaje , pe
care vechimea picturii nu-ți permite să le distingi cu claritate  , par  a fi prinse în lupta cu lancea. Altă pictură are drept subiect un sfat al regilor mauri din Granada , cărora li se disting foarte clar burnuzele albe ,capetele măslinii , gura roșie și misterioasele pupile negre.
După cum se spune, aceste picturi sunt făcute pe piele anume pregătită, lipită pe panouri de cedru și dovedesc că maurii nu respectau întotdeauna preceptul din Coran ce interzicea reprezentarea ființei lor însuflețite.”